Ies grăbită din casă şi trântesc uşa. Cobor cele 64 de trepte. Azi e din nou una din zilele în care mă lovesc de El accidental. Îmi fură un zâmbet! E neştiutor de puterea care o are asupra mea. Cu cât merg mai departe, cu atât mă atrage mai mult .Mă ameţeşte! Şi lui îi place de mine şi nu ascunde asta.
Mă iubeşte!
Şi eu îl iubesc! Dar de fiecare dată când îi spun asta, e prea târziu, fiindcă eu sunt între patru pereţi, iar El dispare!
